A scola de dialèto

PRIMA LESSIÓN - 1.0 Parlémo de Léngua o de dialèto?

SECONDA LESSIÓN - 2.0 Scritura, letura e Pronuncia
Ghe tanta zente che me dise che riesse a parlàr el dialèto ma no scrìvarlo e lésarlo. L'Alfabeto Veronese l'è formà da le classiche 21 létare come in quel Italiàn ma con la zonta de la "J" quindi A,B,C,D,E,F,G,H,I,L,M,N,O,P,Q,R,S,T,U,V,Z,J. Se andemo a esempio ne la zona de Monteforte D'Alpon podemo catàr la presensa de la "X" usà ne la parlada de la gran parte del Veneto, un esempio l'è ne la frase "xe drio rivar" a Verona "l'è drio rivar" 'ndoe la "x" l'è parò pronuncià come la "s" del fior "rosa". Se vardémo la scritura, secondo molti, nel Veronese no esiste le létare dopie. Da 200 ani parò, grandi poeti veronesi, i fa uso de la létara 's'. Par un problema de comprensión infati, a 'olte convien zontàr un altra "s" a quela presente, come nel caso de rosa se te devi dir rossa o magari ne la parola lesion par dir lessión. Ne l'ultimo caso, ne la Bassa Veronese, se pronuncia z deventando "lezion".

1 - Parlade del Lago (sora l'asterisco ghe influssi trentini, soto l'asterisco ghe influssi bressiani) Malcesine parò l'è un isola linguistica bressiana. 2 - Veronese del Baldo e dela ValdAdese con influssi trentini. 3 - Valpolicelese 4 - Veronese dela Lessinia o Lessinico. 5 - Parlade Veronesi con forte influsso viçentin (nel colognese con influssi padovani). 6 - Vilafranchese (Vilafranca, Custosa, Pojan). 7 - Parlade con influssi mantoani. 8 - Parlade dela Bassa. Se distingue el nogarese e el legnaghese, el primo con influssi mantoani, el secondo con influssi polesani e a est oltre l'Adese Padoani. La linea grisa delimita le tri ripartissioni
Prontuario dela grafia nela poesia Barbaraniana
Sto prontuario l'è stà realisado con lo scopo de iutàr ci gà problemi con la scritura dialetàl veronese o no se ricorda come se scrive alcune parole specialmente acentade.
Parole acentade | Acenti |
che à fato | à |
c'èlo che pianse | c'èlo |
c'è stà a dar na man? | c'è stà |
ch'el porta passiensa | ch'el |
ci 'l sia | ci 'l |
cos'èi sti schersi? | cos'èi |
èmo fato | èmo |
che ghe fè | fè |
cosa g'ala | g'ala |
che g'avì | g'avì |
ve g'ha assolta | g'ha |
che gh'è in cusina | gh'è |
gh'era par aria | gh'era |
no g'ho che quatro | g'ho |
ghi n'è fin che costa | n'è |
ghi n'ò quatro | n'ò |
e mi g'ò dito | g'ò |
i à butado | i à |
i è fate | i è |
quando jè svelti | jè |
che j è bei | j è |
j-à risposto | j-à |
la me l'à data | l'à |
l'è nato | l'è |
che l'avea | l'avea |
l'era fortunada | l'era |
el m'à lassà | m'à |
i m'ha messo | m'ha |
su 'na strada | 'na |
che non ghe n'à | n'à |
me n'è capità | n'è |
ma ne 'l cor | ne 'l |
che no'l pol | no'l |
mi ò ciapà, e ò dito | ò |
la s'à tirado su | s'à |
la s'ha convinto | s'ha |
quando s'è veci | s'è |
che i t'à lassado | t'à |
che t'ha impromesso | t'ha |
ma t'è magnado | t'è |
luna in t'el posso | t'el |
che t'ò comprado t'ò | t'ò |
Casi frequenti | Esempi |
a i giardini | a i |
na çerta roba | ç |
co le tresse | co le |
col fero | col |
fa de i sbreghi | de i |
e i amorini | e i |
e el solito | e el |
par che ghe sia | ghe |
i-era diaoli | i-era |
verdi de voja | j |
svejève | jè |
j era diaoli | j era |
che j-era | j-era |
ne la sporta | ne la |
de seda s-ceta | s-ceta |
a casa soa | soa |
a ci vol | vol |
TERSA LESSIÓN - 3.0 Giorni e nùmari
3.1 Giorni de la Stimàna - I giorni de la stimàna nel veronese
-Luni
-Marti
-Mèrcoli, Mèrcodi (Poejan), Mèrcori (Vilabart.), Mèrcore, Mèrcordi (Vigasi, Bonferar), Mèrculi (Veronela), Mèrco (a.Garda), Mèrcoldi (Valpolesela).
-Sòbia (da lésar con la s de rosa), Zòbia, Zòba (Vilabart.), Dhòbia (Lessinia, Valpolesela)
-Vèndri, Vènare (Verona, Valpolesela), Vènardi (ValdAlpon), Vèndare (Castagnaro) Véndri (Lessinia), Vènde (a.Garda),
-Sabo
-Domìnica, Domìniga, Doménega, Dumìnica (Valpolesela).
3.2 Mesi de l'ano - mesi de l'ano nel Veronese
-Genàr, Genàro (Zarea), Dhenàr (Lessinia), Genà (a.Garda), jenàro (Roveredo), zenàr (Vilabartolomea).
-Febràr, Febràro (Vilabatolomea), Febrà (a.Garda), Fevràr (Lessinia-Valpolesela)
-Marso, Mars (a.Garda)
-April, Avril, Abril (Zevio)
-Màjo, Màdho (Lessinia-Valpolesela), Màjo (Roveredo)
-Dugno, Jugno (Castagnaro), Dhugno (a.Lessinia) Zugn (a.Garda)
-Lùjo, Lùio, Lùio, Lüjo (a.Garda)
-Agosto, Aósto (Sant'Ana A.) Agóst (a.Garda), 'Gósto
-Setembre, Setémbar (Sant'Ana A.)
-Otobre, Otóbar (Lessinia), 'Tóbre (Bassa)
-Noémbre, Noémbro, Nuémbre (Zevio), Novémbar (S.Ana A.)
-Decémbre, Diçémbre, Desémbar (Lessinia), Dicèmbe (a. Garda)
3.3 Nùmari Cardinai
Uno,
du (nel caso maschile plurale) do (nel caso feminile),
tri, quatro, çinque/sinque, sié, sète, oto, nove, diese,
òndese, dòdese, trèdese, quatòrdese, quìndese, sédese...sento/çento, mile etc
primo/prima
secondo/seconda
terso/tersa
quarto/quarta
quinto/quinta
sèsto/sèsta
sètimo/sètima
otavo/otava
nono/nona
dèçimo-dèssimo/dèçima-dèssima
QUARTA LESSIÓN - 4.0 Coniugassión dei verbi
QUARTA LESSION 4.0 Coniugassión dei verbi
Verbo Èssar | |
INDICATIVO | |
//Presente// | |
mi sòn | io sono |
ti te si | tu sei |
lu l'è | egli è |
noaltri semo | noi siamo |
voaltri si | voi siete |
lori i è egli sono | egli sono |
//Imparfeto// | |
mi éra | io ero |
ti te éri | tu eri |
lu l'era | egli era |
noaltri érimo | noi eravamo |
voaltri éri | voi eravate |
lori i éra | essi erano |
//Passà// | |
mi son sta o stado | io sono stato |
ti te si sta o stado | tu sei stato |
lu l'è stà o stado | egli è stato |
noaltri semo stadi | noi siamo stati |
voaltri si stadi | voi siete stati |
lori i è stadi | essi sono stati |
//Futuro// | |
mi sarò | io sarò |
ti te sarè | tu sarai |
lu 'l sarà | egli sarà |
noaltri sarémo | noi saremo |
voaltri sarì | voi sarete |
lori i sarà | essi saranno |
// Imparfeto composto, o Trapassà prossimo o Piucheparfeto // | |
mi éra sta o stado | io ero stato |
ti te éri stà | tu eri stato |
// Futuro composto o anteriore // | |
mi sarò sta o stado | io sarò stato |
ti te sarè sta | tu sarai stato |
CONGIUNTIVO | |
//Presente// | |
(che) mi sia | (che) io sia |
(che) ti te sii | (che) tu sia |
(che) lu'l sia | (che) egli sia |
(che) noaltri sémo | (che) noi siamo |
(che) voaltri si | (che) voi siate |
(che) lori i sia | (che) essi siano |
// Imparfeto // | |
(che) mi fosse o fusse | (che) io fossi |
(che) ti te fossi o fussi | (che) tu fossi |
(che) 'l fosse o fusse | (che) egli fosse |
(che) noaltri fossimo o fussimo | (che) noi fossimo |
(che) voaltri fossi o fussi | (che) voi foste |
(che) lori i fosse o fusse | essi fossero |
// Presente composto o Parfeto o Passà // | |
(che) mi sia sta o stado | (che) io sia stato |
(che) ti te sii sta.... | (che) tu sia stato.... |
// Imparfeto composto o Trapassà // | |
(che) mi fosse o fusse sta o stado | (che) io fossi stato |
(che) ti te fossi o fussi sta.... | (che) tu fossi stato... |
CONDISSIONÀL | |
//Presente// | |
mi sarìa | io sarei |
ti te saréssi | tu saresti |
lu 'l sarìa | egli sarebbe |
noaltri saréssimo | noi saremmo |
voaltri saréssi | voi sareste |
lori i sarìa essi | essi sarebbero |
//Passa o composto// | |
mi sarìa sta o stado | io sarei stato |
ti te saréssi stà | tu saresti stato |
//Imperativo // | |
2a sing. sii | sii |
2a pl. si | siate |
//Forme negative del'imperativo// | |
2a sing. no èssar o no sta èssar | non essere |
2a pl. no stè èssar | non siate |
INFINIDO | |
//Presente// | |
èssar | essere |
//Passà// | |
èssar sta o stado | essere stato |
PARTICIPIO PASSÀ | |
sta o stado | essere stato |
GERUNDIO | |
//Presente o semplice// | |
essèndo | essendo |
//Passà o semplice// | |
essèndo sta o stado | essendo stato |
Verbo Avérghe | |
Nel dialèto veronese, el verbo "aver" (averghe), l'è costantemente 'compagnà da la partiçela ghe. | |
INDICATIVO | |
//Presente// | |
mi g'ò | io ho |
ti te gh'è | tu hai |
lu 'l g'a | egli ha |
noaltri g'avémo o gh'émo | noi abbiamo |
voaltri g'avì | voi avete |
lori i g'à | essi hanno |
//Imparfeto// | |
mi g'avéa o g'avéva | io avevo |
ti te g'avéi o g'avévi | tu avevi |
lu 'l g'avéa o g'avéva | egli aveva |
noaltri g'avéimo o g'avévimo | noi avevamo |
voaltri g'avéi o g'avévi | voi avevate |
lori i g'avéa o g'avéva | essi avevano |
//Passà// | |
mi g'ò 'vu (o avù o avudo) | io ho avuto |
ti te gh'è 'vu "" | tu hai avuto |
lu 'l g'à 'vu "" | egli ha avuto |
noaltri g'avémo 'vu "" | noi abbiamo avuto |
voaltri g'avì ' vu "" | voi avete avuto |
lori i g'a 'vu "" | essi hanno avuto |
//Futuro// | |
mi g'avarò | io avrò |
ti te g'avarè | tu avrai |
lu 'l g'avarà | egli avrà |
noaltri g'avarémo | noi avremo |
voaltri g'avarì | voi avrete |
lori i g'avarà | essi avranno |
// Imparfeto composto, o Trapassà prossimo o Piucheparfeto // | |
mi g'avéa 'vu (o avù o avudo) | io avevo avuto |
ti te g'avéi 'vu.... | tu avevi avuto.... |
// Futuro composto o anteriore // | |
mi g'avarò 'vu (o avù o avudo) | io avrò avuto |
ti te g'avarè ' vu..... | tu avrai avuto.... |
CONGIUNTIVO | |
//Presente// | |
(che) mi g'àbia | (che) io abbia |
(che) ti te g'abi | (che) tu abbia |
(che) lu'l g'àbia | (che) egli abbia |
(che) noaltri g'avémo | (che) noi abbiamo |
(che) voaltri g'avì | (che) voi abbiate |
(che) lori i g'àbia | (che) essi abbiano |
// Imparfeto // | |
(che) mi g'avésse | io avessi |
(che) ti te g'avéssi | tu avessi |
(che) lu 'l g'avésse | egli avesse |
(che) noaltri g'avéssimo | noi avessimo |
(che) voaltri g'avéssi | voi aveste |
(che) lori i g'avésse | essi avessero |
// Presente composto o Parfeto o Passà // | |
(che)mi g'abia 'vu(o avù o avudo) | io abbia avuto |
(che) ti te g'avessi 'vu... | tu abbia avuto..... |
// Imparfeto composto o Trapassà // | |
(che)mi g'avesse 'vu (o avù o..) | io avessi avuto |
(che) ti te fossi o fussi sta.... | tu avessi avuto... |
CONDISSIONÀL | |
//Presente o sempliçe// | |
mi g'avarìa (o g'avaréa) | io avrei |
ti te g'avaréssi | tu avresti |
lu 'l g'avarìa (o g'avaréa) | egli avrebbe |
noaltri g'avaréssimo | noi avremmo |
voaltri g'avaréssi | voi avreste |
lori i g'avarìa (o g'avaréa) | essi avrebbero |
//Passa o composto// | |
mi g'avarìa 'vu (o avù o avudo) | io avrei avuto |
ti te g'avaréssi 'vu...... | tu avresti avuto.... |
//Imperativo // | |
àbieghe | abbi |
avighe o abièghe | abbiate |
//Forme negative del'imperativo// | |
2a sing. no avérghe o no sta avérghe | non avere |
2a pl. no abièghe o no sta avérghe | non abbiate |
INFINIDO | |
//Presente// | |
avérghe | avere |
//Passà// | |
avérghe 'vu (o avù o avudo) | avere avuto |
PARTICIPIO | |
//Presente// | |
no usado | avente |
//Passà// | |
avù o avudo | avuto |
GERUNDIO | |
//Presente o semplice// | |
avèndoghe | avendo |
//Passà o composto// | |
avendoghe 'vu (o avù o avudo) | avendo avuto |
QUARTA LESSIÓN - 4.1 Dizionario dei verbi
// DIZIONARIO DEI VERBI // |
acòrsarse > accorgersi aldegàr > azzardare arfiàr > respirare arlevàr > allevare, nutrire, educare arvégnar > rinvenire babaràr > chiacchierare senza misura bacilàr > preoccuparsi bagolàr > spettegolare bailàr > cavare, spalare barbotàr > balbettare barufàr > litigare bàtar > battere batolàr > chicchierare, parlottare baucàr > parlare a vanvera béar > bere becolàr > piluccare, assaggiare begàr > litigare bernifàr > schernire betegàr > pettegolare bearàr > innaffiare biassàr > biascicare bissegàr/ > sbissegàr rovistare bóiar > bollire botesàr > rintoccare, rintocco delle campane brincàr > afferrare breàr > innaffiare broàr > scottare con acqua bollente brocàr > masticare brusàr > bruciare bruscàr > buscare burtàr > urtare, spingere bussàr > cozzare, bussare busaràr > imbrogliare cagàr > evacuare cainàr, scainàr > guaire calumàr, scalumàr > esaminare, addocchiare cargàr > caricare catàr > trovare cavàr > cavare, estrarre ciàciaràr > chiacchierare ciapàr > prendere ciavàr > imbrogliare, buggerare cicàr > masticare tabacco ciciolàr > parlare sottovoce nell'orecchio di qualcuno ciocàr > picchiare, percuotere, risuonare ciombàr > tracannare ciuciàr > succhiare coèrsar, quèrsar > coprire, nascondere conzàr, consàr > condire copàr > accoppare, uccidere córar > correre cósar > cuocere cusìr > cucire croàr > crollare, cadere pesantemente crompàr > comprare crussiàr > tormentare, mettere in croce cunàr > cullare cusinàr > cucinare derenàr > sfiancare dallo sforzo desbuelàr > sbudellare descargàr > scaricare descartàr > scartocciare, levare la carta descoèrsar > scoprire descosìr > scucire desfàr > disfare desgateiàr > sgrovigliare desgorgàr > far uscire il gorgo desligàr > slegare, slacciare desmissiàr > svegliare destrigàr > mettere in ordine dimandàr > domandare desmentegàrr > dimenticare dindonàr, dindolàr > dondolare discoràr discorér > discutere disnàr > desinare, pasto di mezzogiorno fanfugnàr > gualcire, spiegazzare fichetàr, de fichetón > saltare a capofitto, tuffarsi, guizzare fiòcà > nevicare fogàr > infuocare, alimentare il fuoco folàr > pigiare un panno o l'uva coi piedi fracàr > calcare, stipare, comprimere fortemente frapolàr > sfrangiare, frastagliare frasàr > combaciare, calcare fregàr > rubare, strofinare, lustrare frincionàr, sfroncionàr > punzecchiare, pungolare frìsar > friggere fruàr > logorare, consumare frugnàr > rovistare furegàr, sfuregàr > rovistare, frugare giutàr > aiutare gramolàr > sgranocchiare gussàr > affilare / compiere l'atto sessuale imbagolàr > invischiare imbombegàr > inzuppare imbriagàr > ubriacare imbrocàr > azzeccare / piantare chiodi imbroiàr > imbrogliare imbugàr > intasare impastrociàr > impiastricciare impegolàr, impetolàr > invischiare impenìr > riempire impissàr > accendere inacòrsarse > accorgersi inasiàr > allestire, apparecchiare incambràr > applicare le graffe incantonàr > mettere in un angolo inciavàr > chiudere a chiave inciodàr > inchiodare incoconàr > ingozzare / tartagliare incominsiàr, scominsiàr > cominciare, iniziare incricàr > bloccare un meccanismo inculàr > tamponare/truffare indormensarse > addormentarsi induinàr > indovinare infassàr > infasciare infrinciàr > infilzare infufàrse, rabiàrse > arrabbiarsi infumegàr > affumicare ingambaràr > fare lo sgambetto ingarbuiàr > ingarbugliare ingasàr > cucire a macchina ingateiàr > arruffare, ingarbugliare ingenociàrse, insenociàrse > inginocchiarsi ingiassàr > ghiacciare ingiotìr > inghiottire inluamàr > concimare inocàrse > incantarsi insaonàrse > insaponarsi insustàr > irritare, arrabbiarsi intabusàr / tambusàr > nascondere, rintanare inténdar > intendere intivàr > azzeccare, indovinare intorcolàr > attorcigliare intrapetàr > incespicare inverinàr > invelenire, infettare, infiammare invissiàr > viziare lagremàr > lacrimare laoràr > lavorare latàr > allattare limegàr > assottigliare magnàr > mangiare masenàr > macinare mastegàr > masticare menàr > condurre, portare, accompagnare métar > mettere minestràr, manestràr > scodellare móar > muovere mocàr > smoccolare / troncare, mozzare molàr > mollare, liberare, sciogliere mónsar > mungere morsegàr, smorsegàr > morsicare, mordere muciàr > ammucchiare nar, 'ndar > andare nasàr > annusare, fiutare netàr > pulire oltàr > voltare, girare, volgere onfegàr > macchiare, ungere, insudiciare ónsar > ungere orbàr > accecare osàr > gridare, vociare paìr > scontare, pagare il fio pantesàr > ansimare, avere il fiatone paràr > spingere / menare, condurre passàr > passare / colare pelucàr > piluccare pestesàr, pestolàr > calpestare petàr > lasciare, smettere, abbandonare petufiàr > battere, prendere a scappellotti pinciàr > fottere pingolàr > penzolare, pendere pióar > piovere piociàr > lesinare piràr > esitare, temporeggiare pirlàr > girare, frullare pissàr > orinare pissegàr,spissegàr > pizzicare pisocàr/polejàr > dormigliare, sonnecchiare, appisolarsi pitocàr > menticare pitonàr > girellare senza scopo, perdere tempo pociàr > intingere / fottere ponciàr > cucire ponsàr,sponsàr > riposare, poltrire pónsar > pungere postàr > appoggiare, collocare potaciàr > insudiciare, fare pastrocchi racolàr > gracidare ramenàr, remenàr > rimescolare, rimuovere, ricondurre, rivoltare rampegàr > arrampicare rangagnàr > brontolare rangiàr > rabberciare, adattare ransignàr > raggomitolare, rattrappire, raggrinzare rapolàr > gualcire, spiegazzare realdìr > riprendere vigore rebaltàr > rovesciare rebecàrse > bisticciare remissiàr > rimescolare resentàr > risciacquare revenìr, revegnìr > rinvenire ris-ciàr > rischiare, tentare rivàr > arrivare rocolàr > abbindolare, circuire rodolàrse > arrotolarsi roeiàr (roéio) > arruffare, aggrovigliare rognàr > brontolare, frignare ronchesàr > russare ropetàr > frugare, rovistare rosegàr > rodere rugàr > tormentare, molestare rugolàr > rotolare, ruzzolare rumàr > rovistare, frugare rumegàr > ruminare, rimuginare rusàr > ronzare, sussurrare ruscàr > trafugare sacagnàr > malmenare, acciaccare, strapazzare samàr > sigàr, gridare sangiotàr > singhiozzare sapàr > zappare sapelàr > impigliarsi sassinàr > rovinare, sciupare, guastare savér > sapere sbaciàr > socchiudere / sbadigliare sbalinàr > impallinare sbalotàr > sballottare sbarlotàr > sballottare sbatociàr > scampanare sbetegàr > rispondere in modo scortese sboràr > infischiarsene sbregàr > strappare, lacerare sbrissiàr > scivolare sbrocàr > scoppiare, sfogarsi sbrodegàr > pasticciare, sguazzare nell'acqua sudicia sbrofàr > spruzzare sburtàr > spingere con violenza scalcagnàr > tallonare, incalzare scancanàr > dissestare, sgangherare scantinàr > deviare / tentennare scapàr > scappare scapussàr > inciampare, incespicare scarabissàr, scrimaciàr > scarabocchiare scarmegnàr, scarmenàr > sparpagliare, disseminare scartossàr > scartocciare, mettere qualcosa nel cartoccio scavessàr > spezzare, rompere scrioltolàr > ribaltare, fare un capitombolo o una capriola schissàr > schiacciare, pigiare, pestare s-ciapàr > fendere, tagliare con l'accetta i tronchi s-ciaràr > schiarire, sfoltire s-ciocàr > schioccare s-ciumàr > schiumare scombàtar > pulsare, palpitare scóndar > nascondere scorajàr > scoraggiare, abbattere scoresàr > emettere una scorésa, scoreggiare scorlàr > scuotere scorsàr > sbucciare, scorticare scortelàr > accoltellare scrioltolàr > fare le capriole, rivoltare scrissolàr > scricchiolare scrìvar > scrivere scurtàr > accorciare segàr > segare, falciare seghitàr > continuare semenàr, somenàr > seminare senàr > cenare sentàrse > sedersi sercàr > cercare, trovare sfantàr > svanire, sparire, dileguare sfregonàr > sfregare sfrisàr > graffiare sgagnàr > rodere, mordicchiare sganassàr > ridere di gusto sghimàr > sbirciare sgionfàr > gonfiare, riempire sgnacàr > rinfacciare, gettare con violenza sgnaolàr > miagolare sgognàr > fare le boccacce, schernire sgolàr > volare sgossàr > gocciolare sgrafàr, sgrifàr > graffiare sgramolàr > sgranocchiare sgrandàr > ingrandire, allargare sgrisolàr > rabbrividire sgrostàr > scrostare sguaratàr > risciacquare sguindolàr > essere sempre in giro sguissàr > guizzare, sobbalzare sicolàr > tranciare sifolàr, siolàr > fischiettare sigàr > gridare sigognàr > piagnucolare siracàr > bestemmiare sisolàr > strinare, abbrustolire slambicàr > arrovellarsi slambrotàr > farfugliare slasagnàr > gualcire, spiegazzare slisàr > logorare slongàr > allungare slusàr > luccicare, splendere, brillare smarassàr > disperdere smarìr > scolorire / perdersi d'animo smaronàr > levare le castagne dal riccio/portare alla luce verità occulte smarsìr > marcire smenàr > tornare sullo stesso argomento smigolàr > sbriciolare, sminuzzare smigassàr > spiaccicare smonàr > annoiare smorfìr > mangiare smorosàr > amoreggiare stofegàr > soffocare someiàr > assomigliare s-zontàr > aggiungere sopressàr > stirare soràr > rinfrescare, raffreddare sossolàr > agitare, scuotere spaciugàr > pasticciare spalpugnàr > appallottolare col pugno la carta spampanàr > disperdere, sparpagliare spanàr > logorare / scremare spàndar > versare, spargere sparagnàr > risparmiare sparpagnàr > sparpagliare spelumàr > spiumare spiansàr > spruzzare, irrorare spissaiàr > pisciare per terra o in luogo non adatto, scompisciare spocegàr > pasticciare nel fango spussàr > puzzare strabucàr > inciampare, incespicare stramenciàr > malmenare stranfugnàr > spiegazzare strangossàr > spasimare, angosciarsi, languire di desiderio stranusàr, stranudàr > starnutire strapegàr > trascinare strassàr > stracciare, consumare inutilmente stravacàrse > svaccarsi, sdraiarsi sconciamente strénsar > stringere striàr > stregare strinàr > bruciare, seccare strolegàr > indovinare, arrovellarsi strucàr > stringere con forza suàre > sudare tacàr > attaccare, appiccicare taconàr > rattoppare, rammendare tambusàr > riporre, nascondere tampelàr > camminare a balzelloni, affacendarsi a vuoto tardigàr > ritardare tàsar, tasér > tacere tègnar, tegnér > tenere, reggere téndar > sorvegliare tontonàr > mugugnàre / borbottare tór > togliere, prendere, acquistare, pigliare torcolàr > spremere tòrsar > attorcigliare tórsela > arrabbiarsi tossegàr > avvelenare trabacàr > trafficare trapelàr > lavorare per diletto trar > prendere urtàr > urtare, spingere usmàr, ustàr > fiutare védar > vedere vègnar > venire |
QUINTA LESSIÓN - 5.0 Pronomi Personali
Par no èssar massa pesante Ve fasso 'edar nei schemi quali jè, i Pronomi Personali (mi, ti, lu, noaltri, voaltri, lori) finendo con esempi utili:


/// El conta sempre bale e nissuni ghe crede: El(nom. sing. in funsion de sogeto) conta sempre bale e nissuni ghe (dat.sing.; complemento de term.) crede /// Me par che i g'àbia rasòn: Me (dat.sing.; complemento de term.) par che i (nom.plur.; sog.) g'àbia rasòn /// Se 'l me brinca l'è forte: Se'l (él, nom.sing.; sog.) me(acus. sing.; compl. og.) brinca l'(nom. sin. sog.) è forte /// El ne disea tante fole: El (nom. sing.; sog..) ne (dat. plur.; compl. de term.) disea tante fole /// El Cana el i a fermadi e lori i a confessà: El(in sto caso l'è articolo) Cana el (nom.sing.; sog. ripetù dopo el sog. Cana) i(acc. plur.; compl. og.) a fermadi e lori (nom. plur.; sog.) i (nom.plur.;sog. ripetù dopo el sog. lori) a confessà.
5.2.0 Pronomi Possessivi e Agetivi Possessivi


SESTA LESSIÓN - 6.0 Agetivi e Articoli
6.1 Agetivo Qualificativo (esempi)
6.2 Grado de l'Agetivo
6.3 Articoli
6.4 Articoli ind.